Translate

miercuri, 16 iulie 2014

Nunta Slută VII. Învoiala

minihobbyblog.files.wordpress.com
Buldoaga deretica prin curte şi îngâna un cântecel. Era veselă. Şi fericită. Una nu se trăgea din cealaltă, ci mai degrabă mergeau alături.

Veselia îi fusese pricinuită de vestea că Peseda se făcuse de râs în faţa lui Traian, marinarul. Femeia se preumbla prin sat împreună cu o prietenă venită de prin străinătăţuri, unde fusese la şcoli înalte. Una, Ionica lu' Petre. Fată isteaţă, nu-i vorbă, dar cam slabă de înger. Traian mergea pe uliţă şi număra nişte bani. Când a văzut femeile cu coada ochiului, cum toată lumea din sat vorbea de străina şcolită, marinarul s-a gândit să-şi râdă de ea. 

- Ziua bună şi bine ai venit pe la noi prin sat, i-a zis, cu prefăcută voioşie. Bag samă că tu trebuie să fii fomeia aia isteaţă de care vorbeşte tot satul.
 
Ionica lu' Petre s-a îmbujorat şi a coborât ochii în colbul fierbinte al drumului. Peseda îl privea deja chiorâş, că ştia ce-i poate pielea marinarului.

- Nu mă ajuţi şi pe mine, care n-am atâta şcoală, să socotesc bănuţii ăştia? Că de trei ori m-am încurcat şi am luat-o de la cap.

Acuma, Ionica lu' Petre era fată isteaţă, nimic de zis, da' degrabă se pierdea cu firea. A întins nişte degete tremurânde să ia banii din mâna bărbatului, dar i-a scăpat pe jos. S-a repezit să-i ia, Peseda a dat s-o ajute, dar din grabă au dat cap în cap.

Marinarul, hohotind de râs, le-a împins la o parte şi şi-a ridicat singur din praf hârtiile pe care le netezise mai devreme şi despre care ştia întocmai câte sunt.

- Fă, daţi-vă de-aci că tare proaste sunteţi. Păi ce te-a învăţat ăia acoloşea, dacă nici să vorbeşti nu ştii, necum să ţii un ban în mână?

Şi-a scuturat bancnotele de mâneca cămăşii şi a plecat în drumul lui, râzând ca pentru el şi clătinând din cap.

Sătenii văzuseră şi vorbeau. Aşa ajunsese întâmplarea la urechile Buldoagăi.

Fericirea ei venea însă dinspre Penel. Pe trezie - că stătuseră la masa de sub nuc să se apere de vipia amiezii şi băuseră numai vişinată curată - căzuseră la pace pentru nuntă. Până la urmă, femeia se învoise să ia numele lui.

- Fă, Buldoago, îi spusese bărbatul, păi ce nume ai tu, fă? Nume de venetic, îţi zic io. Păi ai tu habar de când e familia mea aci, în sat?

Avea habar Buldoaga, cum să n-aibă? În schimb, gospodăria ei era mai dichisită decât a lu' Penel. Nu-i vorbă, venea el din familie bună, avută, dar sătenii şuşoteau că, din bucata lui de avere, tot ce nu băuse pierduse la barbut.

-Penele, uită-te şi tu în jur, îi spusese ea.

Bărbatul ridicase ochii din paharul de vişinată şi o privise a mirare. 

- Am o casă mare, cică a stat şi-un prinţ aci, înainte vreme, spuse ea molcom. Nu bag mâna-n foc pentru asta, da' un lucru ştiu: io am ţinut casa asta curată ca un pahar. Am văruit-o an de an, cum a dat firu' ierbii, am animale, grădină, tot ce trebuie. Nu-i păcat s-o las păcatelor şi să viu la tine ca să mă apuc de altă casă?

Penel nu zisese nimic. Mai luase o înghiţitură de vişinată, dându-şi răgaz de chibzuială. Avea dreptate femeia. De ce să nu vie la de-a gata? Aruncă ochii roată şi cuprinse cu privirea pomii văruiţi, care la toamnă aveau să fie grei de rod, curtea măturată, poiata curată şi plină de păsări grase. Ştia că, spre fundul grădinii, era şi coteţul în care creşteau doi porci frumoşţi, hrăniţi numai cu porumb şi coji de pepene, niciodată cu lături. Mai ştia că, de partea cealaltă a casei, femeia pusese nişte butaşi de viţă care, nu târziu, aveau să dea nişte struguri numai buni de zdrobit în teasc.

- Aşa facem, Buldoago. Îţi dau numele meu şi primesc să viu în casa ta.

Pecetluiseră învoiala cu clinchet de pahare umplute ochi cu lichidul rubiniu şi gros.

Parcă ar fi o învoială între draci, îi trecuse femeii prin minte. Zici că bem sânge, nu alta.

Alungase însă gândul răzleţ şi, după ce îşi petrecuse bărbatul la poartă, se apucase să  întoarcă toată gospodăria pe dos, ca să fie primitoare pentru Penel. În sufletul ei, încolţise speranţa că el era cel care avea să-i mângâie inima frântă de Traian. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează numai dacă ai identitate și cunoști și cuvinte care nu fac referire la părți anatomice sau rude pe linia maternă.