În ultima săptămână, am tot auzit chestii care mi-au zgâriat cortex-ul, atât cât a mai rămas din el după ani de "branconieri", "succesuri", "păsărici" şi alte "ţigănci împuţite".
- Sorina Plăcintă: "nu noi am ieşit din partid, partidul a ieşit din noi". No comment.
- Nuţica Udrea: "Nu am luat acasă banii de la Ministerul Dezvoltării. Fiecare dintre dumneavoastră care sunteţi aici ştiţi unde s-au dus banii". 'Ai zău? Ia zi păpuşă, unde s-au dus? Că eu nu eram acolo...
- Ponta a trecut ICR din subordinea Preşedinţiei, în a Senatului, ca să-l depolitizeze. Institutul, nu Senatul. Cum pana mea să depolitizezi ceva, trecându-l din subordinea unei instituţii apolitice (preşedinţia, în scripte, e apolitică. Practic, nu), în subordinea uneia care e, by default, politică?!
- Oamenii au înţeles să protesteze faţă de o decizie aiuristică purtând papioane, într-o imitaţie ridicolă a unui personaj şi mai ridicol.
- Preşedintele şi premierul îşi încordează muşchii, fiecare la palatul din dotare, despre reprezentarea europeană a ţării. Cred cu tărie că ar fi mult mai bine ca amândoi să-şi încordeze creierul şi să-şi împartă, Doamne, iartă-mă, responsabilităţile, în mod eficient.
- Ponta e acuzat de plagiat. În condiţiile în care a menţionat în bibliografie lucrările consultate şi/sau citate. Dacă omul ar fi susţinut că mintea lui a fost singură responsabilă pentru cele 'şpe mii de pagini de teză de doctorat, da, era plagiat. Dar aşa? Dacă cel "plagiat" nu se autosesizează, ba mai mult, îi scrie "o prefaţă binevoitoare"- Frankfurter Allgemeine Zeitung dixit - lucrării în cauză, unde este culpa? Mă gândesc că orice om cu creier în cap ar refuza să prefaţeze o lucrare pe care o ştie copiată din scrierile proprii, nu?
- Preşedintele României îi spune vicepreşedintelui Băncii Mondiale că, din păcate, nu are la Palatul Victoria "guvernul lui". Cum aşa? Da' pe Boc îl scosese din buzunarul de la spate, după ce stătuse aşezat? Pe "ungureni" i-a extras, pe bază de iuţeală de mână şi nebăgare de seamă, din vreun joben? Eu ştiam că Executivul, la noi acilişea pe malu' Dâmboviţei, se cheamă Guvernul României. Nu al lui Băsescu, după cum nu s-a numit nici Guvernul lui Iliescu sau Guvernul lui Constantinescu.
- Şi, pour la bonne bouche, una mai vechiuţă dar nu mai puţin savuroasă: alegerile locale. În nu ştiu ce sat, a ieşit consilier un mort. Omul murise demult, nu în timpul alegerilor, dar sătenii l-au votat "că era om bun şi nouă ne-a plăcut de el". Cu siguranţă îl vor avea primar pe lumea ailaltă.
Propun ca, la intrarea în România, vameşii să vândă bilete şi vată de zahăr. Ţara noastră e un bâlci de 237.500 de kilometri pătraţi.
eeee...na!!
RăspundețiȘtergere