Translate

miercuri, 17 septembrie 2008

În ce zi pică Marţea Neagră?

Pe blogul lui, Mihai Dragnea propune o temă de gândire (OK, mai multe, dar la asta vreau să mă refer aici): "ne putem pregăti, vreodată, pentru criză? Pentru momentele cu adevărat grele, pentru cumpenele care îţi seacă toate fîntînile? Pentru "crash-ul" din viaţă? Şi în ce constă devalorizarea vieţii noastre, pentru fiecare dintre noi? Cînd spunem că nu valorăm mai nimic?"

Întrebările lui vin după un post despre prăbuşirea băncilor, burselor... banilor. Mihai, îţi răspund aici, pentru că ar fi fost un comentariu luuuuung...

Nu. Nu te poţi pregăti pentru "crash"-ul din viaţă. Nu poţi să faci previziuni despre el, nu îl poţi pune pe ordinea de zi în AGA. Firmele de audit cu care lucrezi (prieteni, familie), pot să te avertizeze în legătură cu prăbuşirile previzibile, dar nu şi despre alea gen "mi-a explodat rafinăria". Când ţi se întâmplă aşa ceva, ai următoarele variante:
- acţionarii (tot prietenii şi familia, o fi vreun conflict de interese?) decid să susţină compania şi îşi majorează capitalul social, ca să prevină falimentul, sau
- acţionarii (da, tot ăia) se retrag ca să limiteze pierderile (naşpa moment, oi fi greşit tu cu ceva, eventual când i-ai ales).

Acuma, important e şi CUM ai ajuns în pragul falimentului... Dacă ai primit tot felul de avertismente, ţi-a scăzut ratingul de credit etc şi totuşi te-ai încăpăţânat să mergi pe acelaşi plan de afaceri... prietene, ţi-ai căutat-o! Vorba ceea, "ţi-am trimis barca de trei ori!" Dar, dacă pur şi simplu a venit uraganul şi ţi-a nenorocit platforma petrolieră, asta e, ghinion de neşansă... În a doua situaţie, nu mai trebuie să te uiţi înapoi, să vezi unde ai greşit; tot şpilul e să te uiţi înainte.

Aici intervine echipa de "crisis management".

Poţi fi singurul membru al echipei - s-au mai văzut cazuri. Dacă te ţin baierele, e bine. De obicei, dacă te ocupi singur de chestia asta, până o rezolvi, va fi singurul tău task, pentru că e mâncător de timp şi, mai ales, de energie. Pe de altă parte, dacă alţii sunt dispuşi să ţi se alăture (ăia de la firma de audit, de obicei, dar poţi să nu păstrezi chestia asta in-house şi să vorbeşti cu un consilier/psiholog) o să fie mult mai uşor pentru toată lumea. Pentru tine, fiindcă nu o să te mai chinui singur, dar şi pentru ceilalţi, pentru că vei ieşi mai repede din c...riză şi te vei putea ocupa şi de alte chestii.

Factorii care duc la devalorizarea acţiunilor variază de la o companie (a se citi persoană) la alta.
- Unii simt că "valoarea" lor este nulă, atunci când nu au cum să ajute pe cineva drag; de obicei, în astfel de situaţii, textul comunicatului sună cam aşa "la ce bun că.. dacă nu sunt în stare să...".
- Alţii, dimpotrivă, simt că fac umbră pământului degeaba dacă nu reuşesc să atingă un scop în care şi-au investit toată energia, cunoştinţele şi, uneori, abilităţile de manipulare a pieţei; dacă o companie concurentă atinge respectivul scop înainte, situaţia se agravează, iar acţiunile cunosc o prăbuşire drastică. Textul comunicatului: "Ia uite mă, şi io m-am chinuit atâta... Nici concediu nu mi-am luat..."

Mai există exemple, nu le voi aminti însă aici.

Bottom line: numai TU ştii când ţi-au scăzut acţiunile ca persoană, că doar nu ţi le vezi pe site-ul BVB. Faptul că asta nu e o chestie publică, e cu două tăişuri: poţi să bluffezi şi să te prefaci că totul e OK. Dar ceilalţi pot să nu bănuiască ce e în sufletul tău şi să îţi mai administreze nişte palme pe spinare, exact peste coastele rupte...


P.S. Dumnezeule, în ăia 4 ani de psihologie nu m-aş fi gândit că poţi privi şi analiza o persoană ca pe o companie. Jeez... mai rău: nu m-aş fi gândit vreodată că după doi ani de post de business, aş putea ajunge să disec trăirile umane ca un analist contabil. Sau poate că asta face şi psihologul, doar că în alţi termeni? Asta iese când un psiholog vorbeşte în limbi străine. În speţă, afacereza.

4 comentarii:

  1. Am citit zimbind. Pentru ca mi-a placut stilul si pentru ca te-ai dezlantuit (dupa ani de facultate). 'te-al dreacu' blog!
    Mihai

    RăspundețiȘtergere
  2. Măi Mihai, ţi-am zis că tu mi-ai făcut poftă de scris! Trăiască blogu'!

    RăspundețiȘtergere
  3. nu mă pricep la biznis. deloc. nu sunt un speculant, pentru că sunt dezinteresat. nu sunt altruist, ci dezinteresat. sunt egoist, dar la un alt nivel. aşa că nu mă interesează prea tare ce se întâmplă, atâta timp cât nu MI se întâmplă. sună crud? poate... inuman? sau...a-uman? nu contest. sunt instictual mai degrabă decât raţional, primitiv, nu evolutiv. conservator, nu inovator. şi totuşi...

    banii nu au miros, nu-i aşa? şi nici nu aduc fericirea... dar o întreţin, alt paradox cu care nu sunt de acord.

    am ajuns să trăim pentru bani, să ne măsurăm realizările strict contabil şi să tăiem chitanţă la sentimente: "ia uite, bă, p-ăsta l-am ajutat de câte ori şi uite acuma, are merţan d-ăla nou'...". sau casă nouă. sau avion nou. sau firmă nouă. sau mai ştiu eu ce. nimeni nu invidiază pe nimeni pentru că are un copil proaspăt. sau o târlă de nepoţi. sau i-a înflorit cireşul primăvara...

    "banii învârt lumea"... dar dacă ar merge drept, am fi mai puţin ameţiţi, nu? alergăm mii de kilometri şi sute de ore pentru banii care să ne cumpere maşina, casa, telefonul, hainele, atenţia celorlaţi. vrem să fim mai sus decât ieri, sau mai sus decât părinţii noştri, sau decât vecinii noştri. "să ne depăşim condiţia".

    "oamenii sunt mai câini decât cânii" (Paraziţii)

    sau

    "vrei bani? banii n-o să cadă degeaba din cer! vrei prieteni? învaţă să vorbeşti sincer! vrei respect? învaţă să respecţi, să oferi! tre' să meriţi tot ce ai, să câştigi, nu să ceri!"

    simplu, nu? şi muzical, pe deasupra.

    lumea asta s-a învârtit de atâtea generaţii fără bani. şi la un moment dat, se va învârti din nou fără ei. de fapt, şi acum se învârte pe gratis. soarele răsare pentru că aşa a decis Dumnezeu, nu pentru că cineva a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al sistemului solar.

    chiar şi Dumnezeu e pe gratis, chiar dacă pe seama Lui s-au câştigat averi incomensurabile.

    fericirea nu se cumpără, nu? nici dragostea? nici ura nu se şterge cu o chitanţă sau un ordin de plată... şi apropo, moartea nu acceptă cambii.

    ce vreau să spun? oricum, mult mai mult decât am "literat" mai sus (acceptaţi-mi licenţa ... prozaică, dar când scrii nu vociferezi, nu?) e o criză artificială, în care puţini şi exagerat de blindaţi de conturi cuplit de burduşite vor manipula mulţi şi modeşti. pentru ca primii să fie şi mai bogaţi, iar ultimii la fel de uşor de controlat.

    cred că Dracul a lăsat banii ca să-l împingă pe om în păcatul iluziei de a fi atotputernic.

    la început a fost, totuşi, cuvântul, nu moneda.

    un om se cunoaşte după ce face, nu după ce spune. nu cred... cred că omul nu se cunoaşte. mai degrabă se ghiceşte...

    RăspundețiȘtergere
  4. nemesis,

    Se spune că "banul e ochiul dracului", dar dracul are ochi frumoşi... zice lumea care l-a privit în ochi, I wouldn't know. Pe de altă parte, dacă lumea nu s-ar mai învârti, ia gândeşte-te: cum ar fi să ne pice nouă noaptea de miez de iarnă?... Câh! Şi cine zice că dracul a lăsat banii pe lume? Poate a făcut-o Dumnezeu. S-o fi gândit: "Ia, acu' să vă văd... Ce o să faceţi?"... Ştii, e diferenţa aia între "a avea" şi "a fi".

    RăspundețiȘtergere

Comentează numai dacă ai identitate și cunoști și cuvinte care nu fac referire la părți anatomice sau rude pe linia maternă.