Mi-am amintit un banc (da, ştiu, mai râd şi eu de ce-mi aduc aminte...)
Cică intră unu' într-un pet shop şi vede un cimpanzeu într-o cuşcă.
-Bună ziua, cât costă?
-10 mii de euro.
-Cum dom'ne , atâţia bani???
-Da, păi cântă la pian, dansează vals, passo doble...
Se mai învârte omul prin magazin, mai vede un chimp.
-Da' ăsta cât e?
-15 mii.
-Cum dracu'?
-Păi, pe lângă pian şi dans, ăsta ştie şi 5 limbi străine, scrie, citeşte...
În fine, după câteva ture prin pet shop, individul zăreşte într-o altă cuşcă, un cimpanzeu mai amărât.
-Ei, hai că ăsta trebuie să fie mai ieftin, nu?
-Nu, ăsta e cel mai scump, costă 30 de mii de euro.
-Ei, na, da' ăsta ce mai ştie să facă???
-Nimic, e manager.
Bine, nu toţi sunt aşa. Managerii, nu cimpanzeii. Există şi oameni capabili, care ştiu să te motiveze, ştiu ce să-ţi ceară (asta, în primul rând!) şi pentru care ţi-e drag să munceşti. Oameni cărora nici prin cap nu ţi-ar trece să nu le fii loial. DAR... există şi ăia de 30 de mii. Care habar n-au de nici unele. Care cred că strategia cea mai tare e să îi pui pe fraieri să facă ziua ce ai visat tu noaptea şi nu îţi mai aminteşti exact, dar parcă se făcea că... Ăia care cred că yala succesului e să schimbi mereu chestii, indiferent dacă trebuie sau nu. Mai ales când nu trebuie. Ăia care, în lipsă acută (sau cronicizată) de idei, merg pe principiul "Băieţi, am o veste bună şi una proastă. Aia bună: azi schimbaţi chiloţii. Aia proastă: îi schimbaţi între voi..." Din fericire, eu nu am întâlnit până acum din aştia din a doua categorie. Manageri, nu chiloţi. OK, nici chiloţi. Nici cimpanzei...
Cică intră unu' într-un pet shop şi vede un cimpanzeu într-o cuşcă.
-Bună ziua, cât costă?
-10 mii de euro.
-Cum dom'ne , atâţia bani???
-Da, păi cântă la pian, dansează vals, passo doble...
Se mai învârte omul prin magazin, mai vede un chimp.
-Da' ăsta cât e?
-15 mii.
-Cum dracu'?
-Păi, pe lângă pian şi dans, ăsta ştie şi 5 limbi străine, scrie, citeşte...
În fine, după câteva ture prin pet shop, individul zăreşte într-o altă cuşcă, un cimpanzeu mai amărât.
-Ei, hai că ăsta trebuie să fie mai ieftin, nu?
-Nu, ăsta e cel mai scump, costă 30 de mii de euro.
-Ei, na, da' ăsta ce mai ştie să facă???
-Nimic, e manager.
Bine, nu toţi sunt aşa. Managerii, nu cimpanzeii. Există şi oameni capabili, care ştiu să te motiveze, ştiu ce să-ţi ceară (asta, în primul rând!) şi pentru care ţi-e drag să munceşti. Oameni cărora nici prin cap nu ţi-ar trece să nu le fii loial. DAR... există şi ăia de 30 de mii. Care habar n-au de nici unele. Care cred că strategia cea mai tare e să îi pui pe fraieri să facă ziua ce ai visat tu noaptea şi nu îţi mai aminteşti exact, dar parcă se făcea că... Ăia care cred că yala succesului e să schimbi mereu chestii, indiferent dacă trebuie sau nu. Mai ales când nu trebuie. Ăia care, în lipsă acută (sau cronicizată) de idei, merg pe principiul "Băieţi, am o veste bună şi una proastă. Aia bună: azi schimbaţi chiloţii. Aia proastă: îi schimbaţi între voi..." Din fericire, eu nu am întâlnit până acum din aştia din a doua categorie. Manageri, nu chiloţi. OK, nici chiloţi. Nici cimpanzei...
Laura, citesc despre perioada interbelica si - sa fie o surpriza? - recunosc ceea ce traim. Adica, ne-am schimbat, ca societate, prea putin. Promit sa aduc complectari. Managerii despre care spui - aproape ca au nume. Pentru mine, chiar au. dar stii de ce tac (si nu dau nume)? Pentru ca spun, de obicei, "din timpul vietii mele profesionale" ceea ce cred ca e de spus. Apoi (adica acum) orice cuvint in plus i-ar ajuta. Nu doresc sa ieftinesc cimpanzeul.
RăspundețiȘtergereMihai
COMPLETARI, fireste, nu "complectari".
RăspundețiȘtergereDe-aia e bine sa-ti verifici textele... Scuze