Anul trecut sau acum 2 ani, am mers cu un vaporaş până pe Insula Ovidiu şi înapoi, în Mamaia. Ghiolul absolut superb, am văzut şi fotografiat un senzaţional apus de soare, pe insulă am mâncat un peşte gustos şi am băut un vin bun - frumos, ce mai! Un singur inconvenient: vaporaşul era PLIN de nişte păianjeni mari, negri şi cu un fund grăsan. Când spun plin, mă refer la câteva sute, împrăştiaţi care-ncotro. La un moment dat, răpusă de oboseală şi de tocuri, am zis să mă risc şi să mă aşez pe un scăunel. Între piciorul scaunului şi şezut - ce să vezi? Un păianjen din ăsta dolofan. Cum eu eram obosită şi el părea paşnic, am decis să-l las în durerea lui, dar să-l mai controlez din când în când. Mă uitam, el era acolo, era OK. Când m-am uitat şi, brusc, nu l-am mai văzut, am sărit direct în mijlocul punţii, urlând "luaţi-l de pe mineeeeeee!".
Divinul e ca un păianjen otrăvitor. E mai bine să ştii exact unde e. Deci, cum spuneam: deocamdată sunt liniştită.
Oricum nu mai are mult si va fi nevoit sa-si gaseasca un alt vaporas...
RăspundețiȘtergere