...că dacă n-ar fi, nici nu s-ar povesti. Dar, dacă nu s-ar povesti, ar mai şti cineva că a fost? Că am fost? Stăm atât de puţin pe Pământ, încât amintirile şi poveştile celorlalţi despre noi devin nu doar o prelungire a vieţii noastre, ci aproape că i se substituie. Trăim mai mult, uneori şi mai intens, în mintea şi în sufletul celor care ne-au cunoscut, care ne-au iubit, ne-au urât, pe care i-am amuzat sau enervat. Chiar şi în cei cărora le-am fost indiferenţi. Ne continuăm existenţa în spiritul oamenilor cărora le-am intersectat vieţile, fie şi numai pentru câteva clipe. Iar, aceştia, la rândul lor, vor trăi în amintirile altora. Da. Suntem nemuritori...marți, 3 martie 2009
A fost...
...că dacă n-ar fi, nici nu s-ar povesti. Dar, dacă nu s-ar povesti, ar mai şti cineva că a fost? Că am fost? Stăm atât de puţin pe Pământ, încât amintirile şi poveştile celorlalţi despre noi devin nu doar o prelungire a vieţii noastre, ci aproape că i se substituie. Trăim mai mult, uneori şi mai intens, în mintea şi în sufletul celor care ne-au cunoscut, care ne-au iubit, ne-au urât, pe care i-am amuzat sau enervat. Chiar şi în cei cărora le-am fost indiferenţi. Ne continuăm existenţa în spiritul oamenilor cărora le-am intersectat vieţile, fie şi numai pentru câteva clipe. Iar, aceştia, la rândul lor, vor trăi în amintirile altora. Da. Suntem nemuritori...
Atât de frumos scris şi simţit că eu nu mai am ce spune.
RăspundețiȘtergereE de-ajuns. Îţi mulţumesc.
RăspundețiȘtergereKiss
RăspundețiȘtergereThanks, dar... tot e greu :)
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAdânc, dar nu are nicio legătură cu ce am zis eu aici, Teoctiste mamă...
RăspundețiȘtergere:)) iti mai aduci aminte ce am postat? daca da, sunt eu, nemuritorul
RăspundețiȘtergereLa postarea ăsta nu îmi arde de miştouri. Am scris-o când am aflat că o persoană la care ţineam nu mai e. Atât. Nu îmi vine să râd. Chiar deloc.
RăspundețiȘtergere