vineri, 30 septembrie 2016

Partidul de buzunar, uninominalul și accesul la putere

foto: gabrielbodnariu.blogspot.com
Să mă scuzați dacă nu mă revolt că nu ne întoarcem în anii 90, când erau 244 de mii de partide, partidulețe și partidulicuțe. Dar eu cred că un partid ar trebui să fie reprezentativ; altfel, nu prea își are rostul.

Ce sens are să aglomerezi un buletin de vot cu 50 de partide a câte 4 membri bucata? Oricum nu ating pragul de 5%. Și dacă l-ar atinge, s-ar transforma într-un soi de elastic de care să tragă marile partide, în încercarea de a-și obține o majoritate. Una extrem de volatilă.

Aud că se restricționează accesul cetățenilor la putere? Păi cum așa? Accesul cetățenilor la putere este votul. În primul rând votul.

În loc să ne crizăm că nu poate participa la alegeri vreun partid mai mic decât grupa mijlocie de la grădinița din cartier, nu mai bine ne-am supăra că s-a renunțat complet la ideea de vot uninominal pur? În două tururi, ca la președinție? Și că acum vor ajunge iar o groază de nechemați în Parlament, agățați de câte o locomotivă care va fi cap de listă?

În loc să facem spume că nu intră în cursă mini-partidele, nu mai bine cerem ca, peste patru ani, să putem vota UN OM, și nu un catalog întreg? Pentru că, dragii mei, abia aia înseamnă responsabilizarea politicianului. Nu când intră cu valul. Ci când tu, Ghiță Bumbea din circumscripția X, te duci și-l iei de guler și-i spui, cum fac americanii „Domnu' deputat, EU te-am pus acolo pe DUMNEATA. Mintea ta și mâna cu care votezi îmi aparțin pentru următorii 4 ani. Ești al meu. Mie îmi dai socoteală.”

Eu nu vreau 700 de partide. Vreau doi oameni. Deputatul MEU și senatorul MEU. Abia asta înseamnă să am acces la putere.

Un comentariu:

  1. Usor utopic, dar un articol in nota frumusetii pe care o afisati de fircare data cant apareti la tv. Cred ca o sa se intample lucruri atunci cand oamenii din Romania isi vor urmari interesul in permanenta, nu sa isi aduca aminte din 4 in 4 ani ca exista niste persoane care ar trebui sa le apere interesele. Asta nu inseamna ca e o vina a votantilor ci ca ar trebui rasturnata aceasta obisnuinta de a pune intrebari numai cand se apropie alegerile.cred ca va mai dura foarte multa pana sa e,iste aceasta educatie a democratiei si a politicii. E un domeniu interzis 40 de ani si apoi blamat inca 20 de ani. Cred ca aceeasi ignorare a dus si la aparitia fenomenenului politicienilor maimutoi, gen Brian Johnson, Nigel Farage sau Donald Trump.

    RăspundețiȘtergere

Comentează numai dacă ai identitate și cunoști și cuvinte care nu fac referire la părți anatomice sau rude pe linia maternă.