Bunele maniere: cum ne comportăm când avem ciolan la masa de manevră?

Dragilor, constat - cu durere şi tensiune crescută - că oamenii nu mai ştiu să vorbească. Că oamenii nu mai ştiu să respecte o opinie diferită de a lor. Noile reguli de comportament privind discuţiile în contradictoriu s-au schimbat radical. Mai nou, lucrurile merg aşa:

• dacă ideile, convingerile celuilalt nu coincid cu ale tale, întâi încerci să îl aduci pe calea cea dreaptă cu o vehemenţă care l-ar face să plângă de emoţie până şi pe Loyola.
• dacă păcătosul cu gândul şi vorba nu cedează, treci la intimidare. Neapărat, arunci o jignire, ceva naşpa despre nivelul lui de inteligenţă. Poţi să-l faci direct prost/idiot/retardat/neşcolit etc. Cuvântul poate fi ales în funcţie de nivelul de apropiere relaţională faţă de victimă.
• dacă nici aşa nu merge, îi cârpeşti o bucată peste ochi şi ai rezolvat-o.

Oameni buni, bipezii mei iubiţi, cică suntem 'a mai bengoasă şi evoluată creatură de pe faţa pământului; asta e chiar tot ce putem? Unde a dispărut dialogul elegant, unde este abilitatea de a contrazice argumentat, CIVILIZAT, fără să îl scuipăm între ochi pe ăla care îndrăzneşte să creadă altceva decât noi? Nu asta e esenţa libertăţii? Dreptul fiecăruia de a avea o părere şi de a o exprima fără să şi-o fure pentru asta? Desigur, cu condiţia ca părerea respectivă să nu ofenseze pe altcineva. Libertatea mea se termină acolo unde începe a ta, nu? Atunci, nu e OK să muşcaţi din caşcaval, băgându-vă cu bocancii în ideile exprimate de alţii. Ion Raţiu (da, un om de dreapta) spunea "voi lupta până la ultima picătură de sânge pentru ca tu să ai dreptul de a nu fi de acord cu mine." (am citat din memorie, sper să nu fiu acuzată de plagiat). Revenind: ASTA înseamnă libertate. Dreptul de a nu fi de acord, dar nu în sinea ta, ci făţiş. Eu nu urăsc şi nu jignesc pe nimeni care crede altceva decât mine. Sunt bucuroasă atunci când am ocazia de a dialoga cu o persoană care are opinii diferite. De a DIALOGA. Nu de a fi pusă în situaţia de a-mi cere scuze că îndrăznesc, în nemernicia mea, să am propria opinie. Sesizaţi diferenţa? Prefer să spun, rece şi britanic precum Churchill, we agree that we disagree. Chiar dacă replica va fi, cald şi românesc, încă un scuipat în ochi.